BLOGGER TEMPLATES AND TWITTER BACKGROUNDS »

duminică, 22 noiembrie 2009

Eu sunt ...

Eu sunt vocea care-ti sopteste,Eu sunt mangaierea care linisteste,Eu sunt vantul din parul tau negru,Eu sunt soarele din ochii tai ,Eu sunt sufletul tau intruchipat.Eu sunt vocea trecutului care va fi,Eu sunt vocea viitorului care a fost,Eu sunt tot ce ti-ai dorit vreodata,Asculta, copile, ceea ce iti spun,Nu-ti fie frica, urmeaza-ma.

Vreau sa te eliberez de absolut totTot ceea ce te nelinisteste acum,De tot ce te flamanzeste si anemiaza,Vreau sa-ti aduc primavara in iarna,Vreau sa te ridic pe o pala de vant.
Raspunde chemarii mele intr-o noapte rece.

Imbratiseaza-ma cu sfiala si sopteste-mi acum,
Soarta ta alaturi de mine, te transforma,Saruta-mi buzele ca niciodata pana acum,Pentru ca in curand te vei trezi... Si vei afla ca nu am fost decat un vis dulce...

Change Romania !

Ha Ha ! Hai la vot !!! Mai e vreo ora juma` deci grabiti`va ... eu mai am pana sa pot sa votez.La urmatoarele alegeri votez si eu :)). La vot cu voi !!!

duminică, 11 octombrie 2009

Cum sa nu ...

cum sa nu o iubesti daca atunci cand o vezi inima imi zvacneste mai repede si mai incet in acelasi timp?
cum sa nu o iubesti daca atunci cand iti vorbeste, realizezi ca glasul ei este singurul care ti-l doresti aproape in fiecare noapte atunci cand ploua si vrei sa dori numai si numai cu ea in brate? cum sa nu o iubesti daca atunci cand te uiti la ea, ochii iti lacrimeaza si vrei sa o strangi in brate, sa o simti aproape pana cand timpul sta in loc?

Si spune-mi tu cum pot sa nu te iubesc daca atunci cand sunt departe de tine, in mine totul plange, cerul se rupe deasupra mea si tot ce simt e singuratate tristete si-ntuneric sub o ploaie curgand
cu lacrimi?... :X

duminică, 6 septembrie 2009

Depresie de toamna


In singuratate tacerea... e durere,e strigat dezolant,e dementa.Camera goala,peretii tristi...lacrimi...mucegai...durerea trecutului si aceeasi melodie cu sunete grave pierduta...in surdina.Intuneric atunci,ceata acum;Simturi amortite,ganduri ratacite...in pustiu;si fioru ce suspina.
Lacrimi. Tacere...

joi, 27 august 2009

GENIAL !!!

Nu prea ascult asa ceva de obicei dar... :X Chiar nu poti sa zici ceva de rau de melodia asta , ce sa mai zic de Lara Fabian ... Superb !!!

joi, 13 august 2009

Drog


Fericirea-i atunci cand ajungi sa crezi ca te cunosti, si cand nu mai vrei sa te schimbi. Fericirea-i atunci cand realizezi ca zambetele sunt fiinte, si viata iti zambeste mecanic. Fericirea-i cand praful si mizeria orasului parca te caracterizeaza, si iti dai seama ca nu ai vrea sa fi in niciun alt loc din lume. Fericirea inseamna sa iesi in ploaie alaturi de prieteni, sa te uzi, sa alergi ca un copil beat de nebunie, cand tu defapt ai baut o bere.
Iar durerea e si ea un mod de a fi fericit. Fericirea nu se exprima prin lipsa lacrimilor. Fericirea nu inseamna sa nu fi trist, ci sa stii ca esti trist din cauza fericirii exacerbate. Fericirea inseamna sa nu ai niciodata ochii goi. Fericirea inseamna sa ii iubesti pe toti asa cum sunt...
Fericirea te face dependent, si ca orice drog, iti ofera siguranta ca ziua de maine va fi identica... Aceasta dependenta te invata sa adormi zambind, iar eu sunt dependenta.
Sunt fericita...

duminică, 9 august 2009

Are sens? Ce? Ce sa aiba sens?




Cuvinte uitate pe banci in parc de toti filozofii invatati, dar ajunsi pe drumuri...Chestii importante aruncate pe geam, uitarea ce se lasa de pe deal usor peste oras, odata cu seara. Timpul o ia razna. Vechiul revine la moda. Legile de odinioara revin. Totul este circular. Nu exista sfarsit. Doar inceput. Un inceput care se repeta si nu lasa loc de sfarsit.
Mereu, MEREU sfarsitul este lasat pe dinafara. Oare de ce? Hmm....de ce?
Stiu deja raspunsul. Este mult prea trist si negru sfarsitul. Azi...
ieri...mereu....Sfarsitul este un abis negru care te inghite si uita sa te scuipe la loc.
Niciodata nu este pomenit,dar este mereu prezent. La fel ca viitorul. Stiu care'mi va fii viitorul. Sfarsitul. Pur si simplu. E legea firii. Apari. Dispari. Pic...Poc...Te nasti, iti traiesti 3/4 de viata intr'o lume nebuna, gata sa iti sara in gat, sa nu fi tu niciodata fericit...si brusc simti ca totul are un capat. O iesire. O scapare. Mori. Asta este viitorul. Moartea. Toate se incheie cu moartea. Are sens? Ce? Ce sa aiba sens? Totul? Nimic? Toate au cate un sens..
Chiar daca nu il intelegi...Mori.
Azi mi-ar placea sa fumez o tigara..Sa vad cum se duce fumul in sus..si doar sa ma uit la el..Sa-mi doresc sa fiu doar un fum de tigare si ma indrept doar unde ma duce vantul...
Pacat ca nu fumez.